Fotografia de mai jos are cateva „veacuri” si o strofa :
„Astazi chiar de m-as întoarce
A-ntelege n-o mai pot…
Unde esti, copilarie,
Cu padurea ta cu tot?”
A intelege n-o mai pot…
Acest articol a fost publicat în Scrise cu negru. Salvează legătura permanentă.