Desenele mele

Dara si Bogdan sunt la vremea desenelor animate . Ziele trecute privind desenele de azi, stupide rau, mi-am amintit de desenele mele. Am intilnit-o o singura data in autobus in Bucuresti. Pe vremea TVR-ului meu,cand veneam in Bucuresti din Timisoara eram cazat la hotelul Parc, langa televiziune si plecam de acolo , de la hotel, in fiecare dimineata cu autobuzul.
Intr-o dimineata am zarit-o pe un scaun si m-am bagat in seama. Vreme de citeva statii i-am povestit cum Gala Desenului Animat, cu motanul care tinea soricelul in gura la final, mi-a marcat copilaria. Mi-a povestit ca toti cei care o recunosc ii spun asta,ca degeaba ea e profesor universitar la facultate si critic de film daca toti o cred mama lui Donald…Am coborit apoi si am mai palavragit citeva minute cat am strabatut drumul pe jos din statia de autobuz pana la televiziune. A fost singura data cind am intilnit-o pe doamna cu pisica si soricelul, VIORICA BUCUR, din vremea desenelor. Mama lui Donald s-a stins intr-un august. A ramas genericul asta…