I-am strans mana o data, la inceputul anilor ’90 pe cand lucram la Radio Timisoara. Telefoanele mobile nu aparusera asa ca am ratat fotografia.
Intr-o zi am nimerit la un miting in Bucuresti , undeva pe Calea Victoriei, si inca am in minte un cosciug pe care-i scria numele si scandarile pline de ura a mii de romani. Era ceva legat de batranetea lui si de cosciug. Multi erau tineri pe atunci, aveau 30-40 de ani si ma intreb ce s-o fi ales de ei azi, dupa 20 de ani cand batranetea pe care o batjocoreau le da tarcoale.
Dar cel mai mult m-a impresionat titlul de prima pagina dintr-un ziar al vremii din ziua in care s-a sfarsit…”Corneliu Coposu si-a regasit marea iubire, pe Arlette”. Au stat impreuna doar 5 ani, apoi a venit arestul.
S-a nascut in luna mai !
-
articole recente
- Când nu mai pricep nimic…
- Prostul moare de grija altuia
- afacerea “candidatul”
- “Crăciunul fără Iisus nu e sărbătoare, ci petrecere” – Rafail Noica-
- Careul e ușa spre colivie !
- Umilirea !
- Sunt vechi !
- Jocul Cuvintelor
- Vorbele care mi-au plácut…
- Seniorii
- Ai mei
- Marea cea scumpă …
- Victima
- Câte-n lună și-n stele !
- Lumina
- Turnătorii
- Eu, progresistul !
- Despre religie
- 20 de ani …
- Poza de istorie