Ten Years After…

 

       De fiecare data cind merge spre Timisoara imi propun ca in Sibiu sa fac o halta mai lunga si sa-l sun pe Grig, prietenul meu dintr-alta viata….De fiecare data ajung la Sibiu dupa prea multe ore de stat in spatele tir-urilor de pe Valea Oltului si de fiecare data imi spun ca sigur data viitoare…Sunt ani de cind fac asta…

         Pe Grig nu l-am mai vazut de multa vreme, doar il ascult uneori prin masina sau ma bucur auzindu-l la radio…In ’70, adica ininte de a ma naste eu, Grig, Florin Grigoras, a adunat o gasca de rockeri si a facut impreuna cu ei trupa RIFF…Baietii inca mai cinta, dupa 40 de ani…Sunt fascinat de cei care-si urmeaza astfel visele…RIFF e o legenda in rockul romanesc si poate un drum definitiv al lor la Bucuresti le-ar fi schimbat traiectoria…La fel poate s-ar fi intimplat cu Pro Musica, Progresiv TM…

       Zilele trecute am descoperit pe un afis numele celor de la Riff alaturi de una din trupele adolescentei mele…TEN YEARS AFTER….Sunt unele nume pe care in mod voit le ascult doar pe vinil…Nu stiu si nici nu vreau sa stiu cum suna Zeppelin sau Hendrix pe cd si cei de la Ten Yeds After sunt printre trupele pe care am sa le ascult toata viata doar pe vinil…Cu siguranta ma insel dar asa cred eu ca trebuie sa sune muzica lor…E adevarat „Ride On” de prin 79 , cu Alvin Lee suna altfel decit „Evolution” din 2008…Sunt un mare fan de Ten Years After si v-as recomanda sa va pastrati discuri pe care sa le ascultati doar pe vinil, evitind sunetul aseptic al cd-ului sau ipod-ului…

          

Acest articol a fost publicat în Scrise cu negru. Salvează legătura permanentă.