Nu m-am gindit niciodata ce hilar suna traducerea imnului in engleza. La Romania-Uruguay, meciul de rugby am auzit asta prima data…Wake-up romanian… Am avut sansa sa-i intilnesc pe citiva dintre „stejari” (asa se numesc jucatorii de nationala). In seara asta , miercuri, am invitat in showul meu un pusti de vreo 20 de ani , rugbist , care in timpul unui meci a primit, involuntar, o lovitura ce l-a lasat paralizat. A ramas intr-un scaun cu rotile dar continua sa iubeasca rugbyul…Mi-a spus o pilda…Un acrobat a murit la un salt mortal si peste ani fiul sau i-a continuat meseria. „Nu ti-e frica ? Poti sa mori la fel.” i-a spus un prieten. Unde a murit tatal tau?-l-a intrebat acrobatul. In pat..Pai si nu ti-e frica sa te mai culci?
Niste namile de oameni, timizi, linistiti, blinzi…Au venit sa-si ajute colegul…Pustiul, extrem de inteligent si istet (nu sunt sinonime) s-a purtat natural de-a lungul showului. Mi-a dat o veritabila lectie de viata asa cum rar am mai primit de la invitati de-ai mei. N-o sa-l vedeti in tabloide , n-o sa ia locul fufelor sau al dementilor. E fascinant prin optimism, inteligenta…Ca sa fi fericit e bine sa te uiti in joc, niciodata in sus…
Sporturile fara expunere dau cred mai multe lectii de viata. Am intilnit zilele trecute citiva fotbalisti faimosi din liga 1. Cu Ipoduri in urechi si cu miinile in par sa-si faca freza. Si ochii dupa gagigi, fireste…Au strigat dupa mine”Negruleeeee…uauuuu, ce gagigi ai acolo, la blonde…bine maaaaaa” …Stiti ce mi-au spus stejarii la sfirsitul showului…”Nu te invidiem, nu e usor..”
Si unora si altora li se cinta imnul, uneori…”Wake-up romanian”….