Citeva zile….

 

       Ma uit la televizor, citesc ziare, ascult radiouri…M-a bucurat decizia Simonei Gherghe de a refuza sa transmita in direct de linga sicriul Madalinei…E o picatura intr-un ocean de ciocli mediatici…

       Pe 12 iunie 1994 in Los Angeles au fost descoperite doua cadavre cu multiple plagi injunghiate. O femeie si un barbat, femeia ucisa cu bestialitate era Nicole Brown Simpson , ucisa cu bestialitate in timp ce copiii ei ,Sydney (8 ani) şi Justin (5 ani) dormeau sus, în apartamentul ei. Dovezile de la locul crimei i-au condus pe anchetatori către O.J. Simpson, care divorţase de Nicole Brown cu doi ani înainte. Pe 17 iunie la ora 11 dimineata O.J Simpson urma sa se prezinte la politie. In aceea dimineata in fata sediului poiltiei se aflau peste 2000 de ziaristi, adulmecind ce avea sa urmeze….cel mai mediatizat proces din istoria mondena a Americii… Seara, pe 17 iunie un grup de jurnalisti de la NY Times cerea colegilor de breasla citeva zile de liniste in care O.J. sa-si poata plinge fosta sotie, mama copiilor…Atit,citeva zile…

          Sunt in breasla media de mai bine de vreo 15 ani …Am cunoscut-o pe Madalina Manole…In afara unor ginduri puse aici pe blog am refuzat categoric sa dau vreo declaratie legata de ce s-a intimplat si asta pentru ca eu am cunoscut-o doar pe Madalina Manole nu pe Madalina , cea dinauntru zidurilor ei…

        Puzderiei de tineri colegi de breasla sau putinilor sacali ramasi in breasla le cer doar citeva zile…Atit doar…Trageti aer in piept si numarati citeva secunde inainte de a va duce cu microfoanele si pixurile „la buza sicriului”…Nu profitati de sufletele incarcate ale unor parinti care si-au pierdut fiica pentru a le smulge interviuri si declaratii…Citeva zile doar…Lasati-l pe omul ala sa-si plinga necazul…Citeva zile doar…

        Atunci, in America, in ’94 citiva jurnalisti au acceptat zilele de gratie, asa au simtit ei sa faca. Dar mai ales, atunci, citeva corporatii au cerut agentiilor de publicitate sa-si retraga bugetele din presa care exagera cu „devorarea sicriului”…

       In 2010, iulie, colegi de ai mei, mai tineri sau mai experimentati POT ACORDA o amnistie sufleteasca. In iulie 2010 oameni influenti cu bugete de publicitate POT IMPUNE o amnistie sufleteasca…De ce as cumpara un produs care-si face reclama intre doua vorbe despre moarte? Si asta doar citeva zile….

  P.S- Ziarele obisnuiesc sa preia tot soiul de articole de pe bloguri, chiar si de aici, adeseori. M-as bucura ca acum cuvintele de mai sus sa fie preluate… Si mai ales m-as bucar sa vad luate in seama comentariile prietenilor acestui blog…Cititi-le, merita…O sa vedeti ca mai avem o sansa…

   P.S 2 – cit ma bucur ca fac divertisment !!!

Acest articol a fost publicat în Scrise cu negru. Salvează legătura permanentă.